CETATEA POENARI – POVESTEA CETĂȚII LUI VLAD ȚEPEȘ

CETATEA POENARI – POVESTEA CETĂȚII LUI VLAD ȚEPEȘ

În primul weekend după „marea relaxare”, cel în care vă povesteam despre schitul Corbii de Piatră, în drum spre Transfăgărășan am vizitat și Cetatea Poenari sau Cetatea lui Vlad Țepeș. În loc sa urcăm cele 1480 de trepte, noi, echipa VideoUHD, am preferat să ridicăm drona. Ne-am bucurat de un peisaj cu adevărat feeric, în care povestea Cetății lui Vlad Țepeș joacă rolul principal. În cele ce urmează, dorim să vă prezentăm cele mai spectaculoase cadre aeriene surprinse cu drona, ce se deschid de la Cetatea Poenari către Transfăgărășan și Cheile Argeșului.

Cetatea Poenari – Panoramă 360 grade

Unde se află Cetatea Poenari?

Aflată pe vârful Muntelui Cetățuia, în vecinătatea localității Arefu, la numai 4 km de Lacul și Barajul Vidraru, Cetatea Poenari veghează neîncetat Cheile Argeșului. La numai 2 km de satul Căpățâneni, Cetatea Poenari își surprinde vizitatorii nu numai prin arhitectură și amplasament, cât și prin istoria sa bogată. Cetatea a reprezentat a doua reședință a lui Vlad Țepeș (fiu al lui Vlad Dracul și nepot al lui Mircea cel Bătrân), după cea de la Târgoviște. Totodată, această fortificație reprezenta și fortăreață împotriva Imperiului Otoman.

Cetatea Poenari și Barajul Vidraru
Cetatea Poenari și Barajul Vidraru

Ridicată de primii Basarabi, de-a lungul vremii, cetatea a avut mai multe întrebuințări, fiind loc de adăpostire a domnilor români sau a visteriei Țării Românești, dar și temniță pentru deținuți. Dacă alegeți să vizitați Transfăgărășan, vă recomandăm să vă opriți pentru câteva ore și la Cetatea Poenari. Mașina poate fi lăsată lângă campingul din zonă, apoi înarmați-vă cu răbdare pentru a urca cele 1480 de trepte zidite, care vă conduc la cetate. Traseul prin pădurea de fag este ușor de parcurs, iar la 850 metri altitudine vă veți fi întâlni cu faimoasa fortăreață a lui Vlad Țepeș.

Cum a fost construită Cetatea Poenari?

În timpul domniei lui Negru Vodă, Cetatea Poenari avea construit un singur turn, care avea ca scop apărarea hotarului nordic al Țării Românești. Apoi, Vlad Țepeș a transformat-o într-un refugiu sau, mai bine zis, un punct de observație, adăugându-i încă 4 turnuri, unite prin ziduri de cărămidă și dependințe. Pentru construcție, Țepeș a folosit târgovișteni condamnați pentru fapte grave. În prima etapă de construcție, în secolul al XIV-lea, s-a realizat un turn pe plan pătrat, dependent de restul fortificației. Acest turn reprezenta nucleul principal al cetății, fiind realizat numai din piatră și legat cu mortar direct pe stâncă. Restul construcției a fost realizată atât din piatră, cât și din cărămidă.

cetatea poenari
Cetatea Poenari

Zidurile turnului au fost consolidate cu bârne de lemn, deținând trei niveluri de grinzi din lemn. Intrarea în turn se făcea prin al doilea nivel, întrucât primul era subteran. În N-V, lângă acest turn, se afla poarta de intrare a cetății, iar în S se regăseau ruinele unui avanpost al turnului. În a doua etapă de construcție, la mijlocul secolului al XV-lea, s-a creat o fortificație cu patru turnuri semicirculare, de-a lungul crestei, care încadra turnul în plan pătrat. Din păcate, în urma cutremurului din 1915, partea de nord a cetății s-a prăbușit.

transfagarasan si cetatea poenari
Transfăgărășan și Cetatea Poenari

Tot în a doua etapă de construcție, s-a mai ridicat și o cisternă pentru apă, fiind o încăpere foarte importantă pentru orice cetate. În tencuirea pereților s-a utilizat mortar roșu, fiind o tehnică de tradiție bizantină, care asigura impermeabilitate. Materialele folosite la ridicarea zidurilor au fost: piatră, mortar, bârne de lemn și cărămidă. Tehnica de ridicare a zidurilor a fost, de asemenea, de tradiție bizantină. Materialele descoperite în cetate, care au contribuit la datarea celor două etape, au fost: ghiulele din piatră, un vârf de săgeată în formă de frunză, vase, oale cu toartă, ceramică, discuri ornamentale, cahle pentru sobă și cărămizi.

Istoria Cetății Poenari

Numele cetății este dat după satul Poenari, aflat pe Valea Argeșului, la o distanță de 6 km. Acest nume apare în izvoarele din secolul al XV-lea, urmând ca, spre finalul secolului al XVIII-lea, să fie cunoscută drept „Cetatea lui Țepeș Vodă” sau „Cetatea lui Negru Vodă”. Toate denumirile au creat confuzii cu privire la localizarea exactă a cetății, crezându-se că se află chiar în satul Poenari.

cetatea poenari si barajul vidraru
Cetatea Poenari și Barajul Vidraru

În 1522, Radu de la Afumați (ginerele și urmașul la tron al lui Neagoe Basarab), a cedat Cetatea Poenari regelui Ungariei, Ioan Zápolya, în schimbul posesiunilor transilvănene: Vințu de Jos și Vurpărul. În 1529, moartea lui Radu de la Afumați, dar și a comandantului cetății, a anulat tratatul din 1522, iar Cetatea Poenari a revenit Țării Românești. Ultimele informații ale cetății apar în 1530, 1542 și 1543, care îl menționează pe „Neagu de la Poynar”, în discuțiile asupra Brașovului. La jumătatea secolului al XVI-lea, Cetatea Poenari a fost părăsită, iar satele Poenari, Căpățâneni și Cheiani (Corbeni) au fost date lui Radu Vistier.

Legenda Cetății Poenari

Legenda spune că, în anul 1462, Vlad Țepeș ar fi reușit să scape de urma turcilor, ascunzându-se în Cetatea Poenari. Totul a fost posibil întrucât domnitorul a poruncit potcovirea cailor întorcând potcoavele invers, cu fața în spate, derutându-și astfel adversarii. În același an, se presupune că Anastasia, soția lui Vlad Țepeș, s-ar fi sinucis din motive de gelozie, aruncându-se în gol dintr-un turn al cetății. Tânăra soție aflase că Țepeș urma avea să se căsătorească cu Katharina Siegel, amanta sa secretă din Brașov.

cetatea poenari panorama
Panorama Cetății Poenari

O altă legendă ne spune că, această cetate mai era cunoscută drept „Râul Doamnei”, întrucât Anastasia s-ar fi sinucis din cauza turcilor. Soția domnitorului, simțind ca nu are nicio scăpare în fața soldaților turci, s-ar fi urcat pe meterezele din apropierea Râului Argeș și ar fi strigat că preferă să moară, decât să fie prizoniera lor. Din păcate, domnița s-a aruncat în prăpastie, iar locul în care trupul acesteia a căzut, s-a înroșit din cauza sângelui tinerei soții. Aceste stânci pătate de sânge mai pot fi zărite și astăzi.

Cum se ajunge la Cetatea Poenari?

Accesul auto este facil. Pornind din București, mergeți cu mașina pe ruta Autostrada A1, București – Pitești – Curtea de Argeș – Arefu, până la Muntele Cetățuia. De aici, de la poalele muntelui și până la Cetatea Poenari, va trebui să urcați 1480 de trepte prin pădure.

Noi, echipa VideoUHD, dorim să vă facem mai cunoscută Cetatea Poenari, fiind una dintre cele mai misterioase fortărețe ale României. Considerăm că ruinele Cetății lui Vlad Țepeș se integrează perfect în peisajul sălbatic al Cheilor Argeșului și al Transfăgărășanului.

Ne găsiți și pe Social Media

Dacă ți-a plăcut acest articol, ne poți susține cu o distribuire apăsând butonul Facebook de mai jos.

Vă mulțumim!

Citește și aticolul POVESTEA DIN CASTELUL CANTACUZINO DIN BUȘTENI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.