Corbii de Piatră – Cea mai veche mănăstire rupestră din România

Corbii de Piatră – Cea mai veche mănăstire rupestră din România

În primul weekend liber, după 2 luni de izolare, noi, echipa VideoUHD am făcut o scurtă drumeție în județul Argeș. Prima noastră oprire a fost la Cetatea Poenari, apoi au urmat Lacul și Barajul Vidraru și minunatul Transfăgărășan. În drumul de întoarcere, am vizitat celebra Mănăstire Curtea de Argeș, dar și Mănăstirea Corbii de Piatră – cea mai veche mănăstire rupestră din România. Nu ne-am putut abține să nu ridicăm drona în fața unei asemenea așezări unice din țara noastră. Pentru a afla mai multe despre magnetismul locului, vă invităm să pătrundeți pe tărâmul sacru al județului Argeș.

Mănăstirea Corbii de Piatră

Unde se află Mănăstirea Corbii de Piatră?

Situată la numai 50 km de Pitești și la 33 km de Curtea de Argeș, Mănăstirea Corbii de Piatră reprezintă cea mai veche mănăstire rupestră din România. Aflat în satul Jgheaburi, din comuna Corbi a județului Argeș, lăcașul datează încă din secolul al XIV-lea. Pământul sacru pe care este așezat schitul pare că a fost cu grijă ales de Dumnezeu, chiar pe malul stâng al Râului Doamnei. Întregul ansamblu emană un magnetism aparte, ce îndeamnă la meditație și rugăciune. Se spune că localitatea Corbi ar fi fost locul de baștină al familiei Corvinilor. Dovadă stau ruinele castelului lui Voicu, tatăl lui Ioan Corvin de Hunedoara, care pot fi văzute în stânga Râului Doamnei, pe locul numit „Plaiul de Mijloc”, regăsit între Corbi și Nucșoara.

manastirea corbii de piatra
Mănăstirea Corbii de Piatră

Totodată, în biserica rupestră se regăsește și cel mai vechi ansamblu de pictură din țară. Acestea înfățișează scene biblice emblematice, precum: Nașterea Domnului, Bunavestire sau Învierea lui Lazăr. Din păcate, din cauza umidității, 80% dintre picturile murale s-au deteriorat. Accesul în biserică se realizează print-o intrare mică, de camuflaj, de sub un metru înălțime. Această caracteristică ar putea fi dovada că lăcașul provine din timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, de la sfârșitul secolului al II-lea d.Hr.

picturi manastirea corbii de piatra
Picturile mănăstirii

Cum a fost construită?

Cunoscută și sub numele de „Biserica din piatră” sau „Mănăstirea de la Meriș”, schitul rupestru Corbii de Piatră a fost construit direct în stâncă (gresie), într-un masiv de 30 metri înălțime și 14,5 metri lungime. Lângă intrare regăsim trapeza (sala de mese a mănăstirii) săpată, de asemenea, în peretele de gresie, lipsit de vegetație. Legenda spune că domnitorul Neagoe Basarab ar fi folosit trapeza drept tribunal în aer liber. Oamenii care asistau la judecată stăteau într-un semicerc, pe dealul ce coboară de la biserică spre drumul de acces. De asemenea, în curtea mănăstirii, întâlnim o bisericuță din lemn, din secolul al XIX-lea, care completează întregul tablou sacru.

mănăstirea corbii de piatră
Panorama Mănăstirii Corbii de Piatră

Din punct de vedere arhitectural, biserica rupestră este încadrată în tipologia bizantină din secolul al X-lea. Mănăstirea Corbii de Piatră reprezintă singurul lăcaș de cult al României cu două altare funcționale pe același naos. Una dintre explicații ar putea fi aceea că un altar servește cultului ortodox, iar cel de-al doilea cultului catolic. Însă, această explicație este contestată de aspectul lor bizantin, ceea ce poate însemna că vechimea poate data încă din primul mileniu al erei creștine.  De la înălțime, peisajul este cu adevărat spectaculos, mai ales că există niște trepte care conduc chiar pe stânca mănăstirii.

Istoria mănăstirii

De-a lungul timpului, biserica a fost atât schit de călugări, cât și mănăstire de maici. Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Mănăstirii Corbii de Piatră apare în 23 iunie 1512. La această dată, fiica unui boier, care totodată era proprietara pământului din Corbi, a recreat această mănăstire de maici. Lăcașul a primit hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost închinat lui Neagoe Basarab (1512 – 1521), astfel îndeplinind statutul de mănăstire domnească. Data exactă de înființare nu este cunoscută, însă există dovezi care arată că așezarea rupestră datează încă din cele mai vechi timpuri.

cruce manasirea corbii de piatra
Cruce sculptată pe tavan

Caracteristicile picturilor, dar și inscripțiile grecești, permit încadrarea mănăstirii în prima decadă a secolului al XIV-lea, aici întâlnindu-se și cele mai vechi picturi din Țara Românească. Încă de la bun început, am remarcat asemănări izbitoare, din punct de vedere tipologic, cu bisericile rupestre din Cappadocia, pe care le-am vizitat anul trecut. Singura deosebire ce face din Mănăstirea Corbii de Piatră o așezare unică din țara noastră sunt cele două altare situate pe un singur naos. Biserica rupestră nu este valoroasă numai datorită așezării sale în stâncă, ci și a ansamblului de picturi din secolul al XIV-lea, care reprezintă cea mai pură dovadă de apartenență la tradiția bizantină.

altar manastirea corbii de piatra
Altarele Mănăstirii

La jumătatea secolului al XVIII-lea, ansamblul de la Corbii de Piatră a devenit biserică de mir, iar în secolul următor a căpătat înfățișarea pe care o are și astăzi. Începând cu anul 2003, viața monahală a mănăstirii a fost reluată, cu scopul de restaurare a picturilor acesteia. Pe stânca mănăstirii, deasupra peretelui vestic, se regăsește o cruce din piatră, de tip latin, din 1761, ce are capitel piramidal detașabil. În curte pot fi observate un paraclis din lemn și o clopotniță, ce datează din 1890.

Se spune că numele mănăstirii provine de la călugării îmbrăcați în haine negre, pe care sătenii îi numeau „corbi”. Dacă ne uităm cu atenție la harta Munților Carpați, ce au formă de „dragon” în inima Europei, observăm că multe dintre localități au ca proveniență numele a două animale emblematice: Lupul și Corbul. De-a lungul timpului, pe orizontală, urmele Lupilor au desemnat numele de văi și păduri, iar, pe verticală, zonele geografice au fost numite după zborul Corbului. Spre exemplu, originea județului Vâlcea provine de la cuvântul slav „vâlk”(„lup”), pe când Vrancea, cunoscută și ca „Țara Corbilor Negri” provine de la cuvântul slav „vran”(„corb”).

Legenda Mănăstirii Corbii de Piatră

Legenda spune că dacii ar fi avut un alfabet special, din care au mai rămas numai câteva urme dăltuite în pietre. Una dintre pietre a fost găsită într-o gospodărie din comuna Corbi, în anul 1970. Pe piatră neagră, de mărimea unei pâini rotunde, erau inscripționate simbolurile unui alfabet necunoscut. Specialiștii care au studiat-o susțin că era acoperită cu un strat de metal asemănător pietrelor meteorice. Inexplicabil, după ce a fost filmată și studiată, atât piatra misterioasă, cât și materialul video au dispărut.

corbii de piatra
Panorama Mănăstirii

O altă legendă ne spune că în peretele de gresie galbenă al Mănăstirii Corbii de Piatră, numeroși corbi ar fi săpat ascunzători cu ghearele și pliscul lor. De asemenea, se spune că în timpul erei glaciare, în grota naturală a stâncii s-ar fi ascuns oamenii primitivi. Totodată, grota ar fi servit dacilor drept templu de rugăciune și jertfă. Dovadă stau treptele săpate în stânca moale, jgheaburile și altarele, unde se presupune că se scurgea sângele celor sacrificați zeului Zamolxis. La Cobii de Piatră, pe podișului „Plaiul de Mijloc” se mai regăsesc și urmele cetății antice Geridava. Aceasta a fost cetatea de scaun al lui Dromichete, căpetenia geților. Se spune că pe stânca de la Corbii de Piatră, luptătorii lui Dromichete își ascuțeau săbiile și își ascundeau comorile.

corbii de piatră
Corbii de Piatră – Panoramă

A treia legendă povestește că Mănăstirea Corbii de Piatră ar fi fost săpată în stâncă de către uriași. În vechime, se spune că aceste meleaguri ar fi fost locuite de creaturi mistice cu înfățișare umană, despre care se crede că aveau statură impresionantă de câțiva metri înălțime. Această poveste fantastică nu are niciun fundament real, însă ar putea face referire la acei uriași, despre care Biblia îi amintește. De asemenea, se mai crede că în interiorul stâncii este îngropat un uriaș. Surprinzător este că pe peretele de gresie se poate observat un fragment pietrificat de coloană vertebrală. La numai câțiva metri de Mănăstirea Corbii de Piatră, în curtea Casei Mama Uța, a fost dezvăluit, prin prăbușirea unei bucăți de stâncă, un picior de uriaș, dar și capul pietrificat al aceleiași stânci de gresie.

Cum se poate ajunge la Mănăstirea Corbii de Piatră?

Traseul auto către Mănăstirea Corbii de Piatră este facil, fiind la 170 km de București și la numai 50 km față de Pitești. Pornind din Pitești, veți parcurge 16 km pe DN73 până la Piscani, apoi veți continua drumul pe DJ731 până în comuna Corbi. La câteva sute de metri, în satul argeșean Jgheaburi, veți descoperi bijuteria din piatră.

Noi, echipa VideoUHD considerăm că lăcașul ortodox rupestru Corbii de Piatră se clasează în topul celor mai spectaculoase așezări rupestre ale României. Schitul Corbii de Piatră, aflat la poalele subcarpaților Argeșului, împreună cu Cetățuia Negru Vodă și Mănăstirea Nămăiești alcătuiesc triunghiul sacru al spiritualității neamului românesc.

Ne găsiți și pe Social Media

Dacă ți-a plăcut acest articol, ne poți susține cu o distribuire apăsând butonul Facebook de mai jos.

Vă mulțumim!

Citește și aticolul Cappadocia – Tărâmul Baloanelor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.